0

Campanie de re-poziţioare a roşiilor pe piaţă!

Io, de felul meu aşa, îs fan declarat al fructelor şi legumelor. Pentru asta pot învinovăţi atât mediul în care am crescut, la ţară, cât şi familia, pentru că mama a fost şi este împotriva dulciurilor. Se poartă cu ele ca o hitleră.

Spre exemplu, când apărut sucul la dozator TEC şi toţi copiii din faţa blocului savurau cu plăcere din paharul pe care dăduseră 500 de lei, mama îmi dădea suc de mere. Am fost traumatizat sub pretextul că nu-i sănătos din moment ce rămâne culoare pe cana albă şi că ce face ea îi bun făcut.

No… deci amator de legume ziceam. Dintre toate câte există am dezvoltat o pasiune pentru roşii. De când mă ştiu, într-un mod inexplicabil, le-am perceput ca fiind într-o concurenţă continuă cu castraveţii. Când îmi spui roşii mă gândesc automat şi la castraveţi şi invers, când îmi spui castraveţi mă gândesc şi la roşii. Repet, n-am nicio explicaţie plauzibilă pentru asta.

Şi prefer roşiile. :D Aşa că de bacteria e.coli nu prea mi-e frică. Ba chiar o văd în avantajul echipei mele. Adică, acum e momentul pentru roşii să iaşă în faţă pentru că ani de zile castravetele a fost pe buzele tuturor într-un mod cât se poate de pozitiv, cel puţin pe buzele doamnelor. Când invoci leguma lungă lângă o reprezentată a sexului frumos, aceasta zâmbeşte cel puţin cu colţul gurii.

E o şansă în o mie ani poate, şi trebuie musai fructificată de roşie, care-i mai timidă aşa de felul ei. Crescătorii de roşii, sau cultivatori, cum s-or numi ei, ar putea iniţia o campanie de repoziţioare pe piaţă!

Pentru început, copywriter-ul din mine propune ca sloganuri: Castravetele te îmbolnăveşte, roşia te vindecă de daltonism! sau Cu cât mai multă roşie, cu atât mai clară culoarea!

Iar doamnele ar percuta în ideea în care domnii nu ar mai confunda geanta roşie cu alta, sau de ce nu, cardul roşu cu ăla galben. :D

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *