3

Ecsclusiv! În timp ce stă cu lupa pe Cluj, Chinezu mănâncă orez cu bere!

După cum explicam și aici, am zis că ar fi mișto să mai fac pe blog și altceva decât să-mi dau cu părerea. Și așa am ajuns la ideea unor interviuri, pe care intenționez să le fac săptămânal. Repet: intenționez. :) Poate așa o să și învățăm/aflăm ceva nou. Săptămâna asta am zis să-l iau la întrebări pe Chinezu. În mare am vorbit despre blogosfera din România și-n particular despre cea din Cluj dar ne-am și hăhăit puțin. :) Să începem deci. Atenție: E cu smile-uri!

Cum s-o terminat săptămâna asta din punct de vedere blogăristic. Care-s concluziile ei?

Săptămâna bloggeristică nu se termină niciodată, bre :D Ci e într-o continuă începere, căci blogurile nu stiu ce e aia calendar :)) Dar dacă mă întrebi cum mi-a mers în ultimele zile, pot să îți spun că dacă îmi ies chestiile pe care le-am pritocit zilele astea, atunci poți să îmi spui, pe drept cuvânt, nea Chini :))

Pe o scară de la 1 la 10, care-i gradul de maturizare al blogosferei românești? Argumentează.

Abia pot sa ii dau o notă de trecere, așa un 5 tras de coadă. Asta pentru că sunt băiat simpatic, cum mă știi. Acuma depinde, e drept, ce înțelegem fiecare din maturizarea asta. Că pentru unii e conținutul, iar aici nu o ducem rău e drept. Pentru alții e că avem muuuulte bloguri, ceea ce nu e chiar așa, dar no, asta e parerea unora. Pentru mine maturizarea înseamnă să avem o piață de bloguri. Care, ca orice piață, să facă bani. Ehe, aici suntem cam repetenți. Io am dat nota de trecere pentru că sunt optimist, căci în ultima vreme lucrurile au început să miște.

Copiii care-și fac bloguri trăiesc într-un miraj al banilor ce vin pe ușa asta. Cât de ușor se fac bani din blog defapt? Hai să demontăm puțin mitul ăsta urban.

Nu e nici un mit. Bani din blog se pot face. Dar nu după 3 zile și nu când scri c-am cum scriu i-o amu. Dacă te uiti la bloggerii care au reușit, care au succes, o sa vezi că au ani de blogging în spate. Si că banul nu a venit imediat, ba chiar după luni bune de muncă susținută. Că e de muncă dacă vrei să faci bani din blog, nu să pui un youtube o dată la săptămână și să te miri că încă nu se înghesuie agențiile la ușa ta. Nu toți cei care își fac blog și muncesc pe branci și sunt chiar deștepți o sa ajungă să facă bani din blog. Asta e viața. Mai trebuie să știi și să te vinzi, cui să te vinzi. Căci degeaba strâmbă unii din nas acum (vă văd, măh, vă simt), când vrei să faci bani din blog, blogul tău, deci implicit tu, devii un produs. Unul simpatic, frumos, deștept de bubuie, cu sentimente, dar un produs. Care trebuie vândut. Restul e poezie. În sensul rău.

Ei, nu am zis că e un mit făcutul banilor din blog, numesc mit urban rapiditatea cu care cred unii că se face bani din blog.  Dar mi-ai răspuns la întrebare. Next :) : Cum reușești să postezi de atâtea ori pe zi? Cum îți vin ideile? Nu ai și altceva de făcut? Sau deja ți-ai antrenat creierul să facă un subiect de blog din orice?

Eu nu prea îi înțeleg pe cei care spun că nu stiu ce să mai scrie pe blog :))  Păi și din băutul unui pahar de apă poți face subiect de blog :)) La mine e foarte simplu să scriu, e natural și fără niciun efort. Cred că se și vede asta, că de aia mă mai citește și pe mine lumea  :D Zici că scriu mult? Crede-mă că mă rețin, că să nu am câte 10 postări pe zi, atâtea lucruri se pot aborda :)) Scriu foarte repede, asta e așa-zisul secret. Ani de experiență, de lucru sub presiune, ce să mai zic :)

Eu am găsit foarte greu subiecte în primele zile. Apoi au început să curgă.

Nici nu mai țin minte cum era la început :) Dar cred că de când m-am apucat de blogging am scris doar cât mi-a priit. Așa cum fac și acum. Cu un pic de opritor, cum ziceam mai sus  :) Aia e și ideea când ai un blog, după mintea mea, să nu îl scrii prin scremere, ci prin simțire de bine :)

Se teme lumea să interacționeze prin comentarii? Și dacă e așa, cum o educăm?

Nu ai ce să educi. Există oameni care comentează, care se simt bine să facă asta, care nu pot trăi altfel. Și oameni care preferă doar să fie spectatori la vânzoleala celorlalti :)) Eu nu văd niciun rost în a-ți face o strategie să convingi să comenteze oamenii care nu se simt bine, care nu vor să comenteze. Mi se pare o forțare. Că atunci când se decid să fie mai activi în comentarii îi primești cu brațele deschise și îi încurajezi, asta da. Dar nu să îți faci un target din a-i educa, așa cum zici tu. Io, cel puțin, nu am vreme de așa ceva. Hai sa mergem pe regula sfântă a lui 80 cu 20, ca să vadă lumea că am mai citit și io ceva :D

Ai văzut că blogării clujeni îs băgați în seamă de municipalitate și președintele Consiliului Județean ține audiențe pe Facebook. Cum se vede asta din capitală?

Da, am văzut la Groparu :)) Mi se pare o chestie foarte mișto. Ce se întamplă la Cluj-Napoca e pe trendul de băgare în seamă, din ce în ce mai serios, a bloggerilor. Numai că trebe să funcționeze chestiunea și învers, adică să bage și bloggerii în seamă ce se întâmplă la cei care îi bagă în seamă :)) Pentru că, revenind la dorința mea ca blogosfera să fie o piață, numai cu feedback constant poate să se întâmple asta. E mai mult de explicat la teoria asta a mea, dar lasă că ajung și la Cluj cât de repede și explic mai pe larg :D

Și totuși, ce-i lipsește blogosferei clujene?

Nu pot să răspund acuma. Pentru că încă (și aici dau din casă :D) nu am terminat analiza pe piața din Cluj. Dar cel mai probabil îi lipsește simțul propriei existențe. De unde derivă și neînțelegerea rolului pe care îl are blogosfera clujeană pe ceea ce înseamnă piața clujeană. Ți-am mai spus, e mult de discutat pe tema asta :) Căci acum există doar bloggeri clujeni, nu și blogosferă clujeană, așa cum înțeleg io că trebuie să fie o blogosferă :) Vezi, mah, ce complicat e ceva ce pare atât de simplu precum hăhăiala mea neserioasă? :D

Stai că ajungem și la hăhăieli :)) Deocamdată arătăm lumii că ești și om serios! :) De unde vine cel mai mult trafic pe chinezu.eu?  Facebook, Tuităr?

Twitter, Facebook, alte bloguri. În ordinea asta.

Dacă te-ai fi născut în altă țară, aveai succes mai mare în online?

Mie nu îmi place asta cu ”dacă și cu parcă” :D  Asta sunt, aici prestez, îmi văd de treabă. În loc să mă gândesc cum ar fi fost ”dacă”, mai bine mă gândesc cum să fac ”să” :)) Ce stiu sigur însă, regula pe care o aplic constant în viață, este că nu vreau să ajung la un moment dat să mă întreb ce ar fi fost ”daca”. Mi se pare cumplit să ajungi într-o asemenea postură. Așa ca elimin urgent orice “daca” și acționez. Iese bine sau iese rău, nu prea contează. Ce conteaza este că nu mai apuc să mă întreb ce ar fi fost “daca”:D

SRI citește blogurile?

Cred că da. La modul serios vorbesc. Dar vorbim de internet în general, pe care îl monitorizează din ce în ce mai atent. Că nu înțeleg ei mare lucru și încă nu au tool-urile și know how-ul necesar să interpreteze informațiile alea, asta e altceva :D

Ce te enervează și ce-ți place cel mai mult la Elena Udrea?

Mă enervează ca e prea băgată în seamă. Îmi place determinarea ei. Multora dintre noi ne lipsește această răutate de a merge înainte indiferent ce zic alții, de a crede că ceea ce faci e bine. Sigur că limita dintre încăpățânare prostească și prostie încăpățânată este foarte fină :D

Continuă versul: dă mamă cu biciu-n mine…

C-altfel dau cu blogu’n tine

: )). .. că n-am ascultat de tine!

Lasă, măh, ca io am adus cântecul în 2.0 :D

De ce pui atâtea smile-uri în scrierile tale?

Pentru că așa simt. Pentru că așa sunt și în realitate. Ca să mă întrebe lumea asta și eu să răspund tot cu multe smileuri :) :) :)

Eu deja percep asta drept parte din bandul tău personal. Primul lucru care-ți vine-n minte când auzi “PR”?

Bani :D

Mănânci orez cu bețigașe?

Nu. Eu mănânc orez cu bere, firește :))))))

Ce naționalitate ai până la urmă? (chinezo-română?!)

Sunt de naționalitate internaută. Dar am cetățenie română :D

Crezi că agențiile de publicitate apelează la tine pentru a face campanii  pentru că au auzit ele că în China mâna de lucru e ieftină?

Păi așa îi momesc, e drept. Dar după aia aplic principiul confucianist  100%: vin cu prețurile lor și pleacă cu ale mele =))

:)) Ti-ai rade podoaba capilară pentru o cauză nobilă? Dacă da, care ar fi ea?

Iar mă iei cu ”dacă”?  Mă întrebi dacă mi-aș rade părul de parcă ar fi nu stiu ce podoabă milenară :))  Aș face-o fără niciun regret. Cum aș face și alte gesturi. Când am pentru ce. Nu “daca” :))

Mno.. tre să găsesc un alt cuvânt care să ilustreze o situație ipotetică.

:)) E bun ăsta, dar nu cu mine :))

Și ”cam” atât. Am uitat să-l întreb cum protestează față de creșterea benzinei. No, am înțeles ceva din ce a zis Cristian China-Numele-profei-mele-de-română? :D Sugestii pentru următorul intervievat?

3 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *