21

Memo 10: Catering fără caterincă

Pe la jumătatea lunii trecute, cu mare fast, se tăia o panglică prin centrul Clujului. Semn că se inaugura ceva. Toată lumea văzuse că se lucra în spaţiul de pe Memorandumului, unde până anul trecut funcţiona răposata cofetărie Caprice, a cărei toaletă lipsea cu desăvârşire, dar nimeni nu știa ce se va face acolo. Eu eram ferm convins că ceva magazin second hand. În criză astea au prosperat ca purecii pe ciobănesc.

De fapt nu ştiu dacă vreun spaţiu de pe partea aia are un loc amenajat pentru făcut pipilică şi altele specifice, în afară de gangurile din care se aude câte un “băiatu’, un telefon, ceva? ieftin şefu’, ieftin.” Vezica mea mărită stă mărturie. Jur pe verde viu. Cred că asta e și motivul pentru care-s campion în comună la “cele mai multe beri băute fără a merge la baie”. :))

Dar să nu deviem. Deci vorbeam de tăiatu’ panglici care devenit similar cu tăiatu’ moţului. Reprezentanţii primăriei inaugurau, a se reține, primul restaurant din România deţinut de o autoritate locală. Primarele Sorin Apostu fiind acolo, evenimentul a devenit o ştire, şi când a ajuns în mâna mea am zis că binee mă, mă leşi? continuat de miștouri. Mno.. fac și io ce știu mai bine. :D Nu mă prea încred io-n autorități.

Păcat că nu am poze dinainte de investiţie, ca să picăm de acord că restaurarea a ieşit mega trendi, de bun simţ și curat c-an reclama cu detergenți. În plus, unitatea în care vezi din stradă cum se prepară haleala, e low lost şi în acelaşi timp low budget.  Mai studenţesc sau mai pensionar de atât zic că nu se poate. Din experianţă zic, că ieri şi azi m-am îndopat acolo. Ieri de curios, azi de plăcere. Și l-am racolat și pe Daniel la o ciorbă.

Când am intrat prima dată în Memo 10, am rotit ochii prin încăpere şi am notat că în afară de îngrămădeala bine organizată într-o coadă, chiflele de la Oncos și fundal sonor, nu am de ce să plec. Meniul zielei era defapt trei meniuri, toate la 10,90 lei + 2 chifle moca, mâncarea arăta mâncabilă iar tantiile cu halat alb, serviabile și aparent deloc în concurență cu murăturile din în vitrină. Știm cum e prin alte locuri. Mă așez la rând, iau tava și aștept să mi se facă loc s-o împing. Specific că vreau meniul 1 și un pseudoceai Nestea la sticluță de 250 ml. În bani românești asta înseamnă 13,50 lei.

Bucătarul șef o învățat bine combinațiile la mate că zilnic e altceva

Plătesc cu cardul, ceea ce m-a bucurat teribil, și am plecat către o masă. Am găsit una liberă, pentru 2 persoane, exact în fața unui LCD care ieri afișa o eroare din Opera, azi MTV-ul. Dacă tot suntem aici, o bilă albă o primește și sitemul de sonorizare. Păcat că se aude radioul care a inventat super extra heavy rotation-ul. Aha. Kiss FM îi. :D

În timp ce am îngurgitat am sesizat că-s oameni de toate felurile acolo, iar designul interior și folosirea spațiului îs gândite de o minte eficientă și practică. Și ȘOC! La un moment dat mi-am dat seama că nu mai prea pot să bag în mine. Am intrat în panică pentru că așa ceva nu mi s-a mai întâmplat decât de maxim 2 ori. Cum să las io în farfurie? După eforturile depuse de a lăsa farfuriile goale, a apărut o altă provocare: sticla cu oarecum-ceaiul ăla. Cu părere de rău, jumătate a rămas plină. Și m-am zis că niii mă, cât am mâncat de nici 11 lei! :P

Azi am pățit la fel. :) Numa’ că am fost precaut și-am luat citrica la plastic. Ce-am văzut aici, nu și în alte părți, e că după ce îți pune zama-n bol, nici o tanti nu uită să șteargă marginea blidului și masa îți e debarasată imediat după ce te-ai ridicat de la masă, nu ești nevoit să duci tu tava. Nu știu dacă-i o regulă sau îs io prea simpatic, dar s-a întâmplat și ieri și azi. O altă chestie faină e că poți lua mâncarea la pachet, dar și mai fain ar fi să ți-o aducă la birou. :)

Ca o concluzie: Mult, ieftin și bun există, chiar și în buricul târgului. Partea faină ar fi să rămână așa.

Da mă, acest post a fost scris la comandă. Comanda celor care m-au văzut când mi-am dat check in pe Foursquare. :)

 

21 Comments

  1. treaba e că eu am mai mâncat la cantina primăriei, chiar la primărie. aici sunt aceleaşi doamne (cred că s-au plătit sume mari pentru transferuri), mâncarea e la fel de bună, iar spaţiul de acum e net superior celuilalt. până una alta e un lucru bun. am auzit nişte discuţii şi probabil după ce o să termin cu activităţile de “detectiv imobiliar” o să vă spun despre ce e vorba :D

  2. Brava la autoritati ca s-au gandit la asta. Numa’sa-i tina obiceiul, zic. Majoritatea restaurantelor sunt ieftine si bune la inceput, dar se strica rau pe parcurs. Acum daca zici ca tantiile nu concurau cu muraturile e de bine. Ferice de voi ca ati gasit loc bun de papa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *