1

O viaţă, o ţigară, talent, un text bun şi 40 de zile prin România

Îl mai ştiţi pe Ştefan, da? Ăla despre care am tot strigat pe aci că mi-e dator şi în acelaşi timp suficient de simpatic încât să uit că mi-e dator şi să-mi amintesc de asta doar ocazional. Cum ar fi atunci când nu mai am eu bani.

Ştefan scrie bine şi crede în valorile jurnalistice, ca mine. De aia şi-a dat demisia de la România Liberă. E prieten bun cu Vlad Ursulean. Ştiţi voi, tipul ăla care s-a făcut remarcat în timpul mişcărilor de stradă de la Bucureşti. Sau tipul ăla al cărui blog a făcut mai mult trafic, în perioada aia, ca orice ziar quality. Împreună formează un cuplu care poate fi încadrat cu succes la partea aia cu ”cin’ s-asamănă s-adună”.

E printre puţinii colegi din generaţie şi singurul din gaşcă care a avut cohones să se care în plină criză financiară în Bucureşti. Eu n-am avut, am zis că mai aştept. Prea mulţi jurnalişti deveneau şomeri în 2009. Nu ştiu ce freacă acum prin Capitală, în afară de Casa Jurnalistului, dar ştiu că aş vrea să văd mai multe texte de genul ăsta de la el. Şi binenînţeles şi de la alţii că nu-s chiar aşa exclusivist.

La Baia-Mare l-am cunoscut pe Marcel, un băiat de 21 de ani care lucrează la un magazin de biciclete, unde nu prea are nimic de făcut. A picat Bacu’ la mate anul trecut şi nu ştie dacă-l mai dă. Fra’su, proaspăt major, tocmai ce şi-a luat permisul auto. Lui Marcel îi plac motoarele mai mult. Voia să-şi ia unu de 1.200, dar era prea mult pentru un începător, plus că era destul de buşit. Marcel a votat duminică pentru prima oară. Nu s-a dus pe mâna lui Cherecheş, ci a optat pentru omul lui Diaconescu. Acu’ câteva luni a completat un formular de la PPDD şi i s-a promis c-o să primească apartament cu 50 de euro pe lună. Mama lui Marcel n-a votat că e martor al lui Iehova şi nu se cade. De ochii lumii nici nu munceşte duminica. Tatăl lui Marcel e plecat în Franţa. Marcel se cam plictiseşte şi mă invită pe la magazin la o cafea şi, mai târziu, acasă la el, dacă nu am unde să dorm.

Am aflat toate astea în timp ce stăteam pe bancă în parc. Marcel îmi ceruse un foc şi mi-a povestit toată viaţa preţ de o ţigară.

Ştefan a fost la Baia Mare în vizită de lucru. Probabil că materialul lui va fi cumpărat şi publicat de unul dintre cotidianele naţionale. E talentat şi câteodată am impresia că-şi iroseşte talentul aiurea. Şi cu asta mă enervează. Da-l susţin la fel cum îl susţin şi pe Andrei care vede lumea prin obiectiv. L-am cunoscut în facultate filmând şi de atunci tot aia face. 24 din 24 pentru că e plin de idei şi intenţii bune. Acum va duce însă totul la un alt nivel: Timescape România - 40 de zile de filmări prin ţară, care să cuprindă obiectivele principale de vizitat.

Pentru că singurul lui capital e determinarea, mă aştept ca un brand activ în online să se implice în proiectul lui despre care au mai scris TVdeceRăzvanTițaCristinaAndreiDanielCiuleaIonuț. Şi vor mai scrie, cu siguranţă, pentru că aparent există o mână de oameni în online-ul ăsta care susţinem (şi) şlefuirea talentului şi transformarea lui în performanţă.

 

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *