Treeeece vreeeemea

Day 2. Cu totul altfel decât Day 1. Am apucat să văd Oradea la pas și cred că-mi place mai mult ca și Clujul. Dacă stau bine să mă gândesc m-aș muta aici. Dacă stau și mai bine să mă gândesc chiar o invidiez pe Nebuloasa. Am și motive pentru asta:

- Lucrează cu un director de festival, care totodată e și director al Casei de Cultură din Oradea, Flavius Bunoiu, care de la mine are toată aprecierea. Față de alți omologi de ai lui din alte orașe, omul e un… oarecum un vizionar. Citez din invidia omologilor mei orădeni: Reamintim ca organizatorii au decis, in premiera, sa acorde acreditari si pentru blogerii oradeni. Nu știu câți cunoașteți asta, Toamna Orădeană e la a 20-a ediție, dar numai de doi ani de când Flavius e la cârmă s-a tranformat într-un eveniment cu adevărat mare și care datorită premierei cu acreditarea bloggerilor e mult mai vizibil la nivel național. E bine că cineva a înțeles că presa locală nu-i suficient de potentă de a comunica dincolo de granițele județului.

- Pentru că a putut vedea mai bine ca mine arhitectura orașului. În trei săptămâni clar a observat detalii, chiar și din fugă, care m-ar lăsa cu gură căscată. Asta e, am o plăcere ascunsă, îmi place să-mi belesc ochii la clădiriile monument.

Partea mișto a Toamnei Orădene e că în afară de faptul că s-au blocat niște drumuri de acces, nu am auzit nicio nemulțumire de la nimeni. Și am stat mult între oamenii care au participat într-un fel sau altul la festival.

Seara de ieri a fost mai vintage. Vârsta publicului a crescut vizibil față de cel care a fost cu o seară înainte, lucru perfect normal dat fiind faptul că au concertat Trupa Veche și VH2. Probabil pentru că-s mai răutăcios din fire, nu mă așteptam la o seară memorabilă deloc. Plus că era mega frig! Eh, fost fost fix memorabilă.

Nu îl vezi în fiecare zi pe idolul mamelor nostre, Gabriel Cotabiță, în backstage, cu un iPad 2 în mână!!!!

Dacă vă întrebați ce făcea el cu iPad-ul, cum de altfel ne-am întrebat și noi, ei bine:

Eu cu Florica am trollat toooooată seara! Bine, țuica a fost un combustibil deloc de neglijat pentru asta, dar pentru că a fost tradițională și curată, recte fără E-uri, n-am putut să o refuz. În consecință ne-am făcut poză cu Gabriel Cotabiță și sper ca mama să fie mândră de mine! Când va ajunge la mine, veți fi primii care află, promit!

Pe scenă, după ce au fost în backstage, au urcat Trupa Veche. Din nefericire pentru mine, n-am putut fi hater, deși mi-am pregătit niște replici dinainte. Vocalul lor prestează mult peste așteptările mele, iar trupa în general e formată din oameni faini. Micul dejun luat în compania lor o demonstrează.

Și înainte să plec la gară vi-l arăt pe chitaristul VH2 care s-a despuiet spre deliciul unor blogherițe, deși afară erau sub 10 grade!