1

Ultima oră din noaptea luni, întâia din ziua de marți

Evolutia (pare că) e atunci când citeşti pe Facebook că prietenii tăi de-o viaţă, stabiliţi la Timişoara, au un copil. De două ore.

Dupa reguli jurnalistice deja e o ştire veche şi o ignori, dupa emoția trezită, însă, ai trei dileme:

1. Pe cine suni? Pe el sau pe ea?

2. Dai SMS, ca e totuși e trecut de miezul nopții și or fi și amarații aia obosiți? Deși crecă el e prin ceva birt obscur și marchează momentul bărbătește, cum se cuvine.

3. Sau scrii de bine pe wall-ul de Facebook deținut de unul dintre ei și vad ei mâine că te bucuri de bucuria lor? Ori să le scrii la amândoi ca să nu faci diferențe? Amândoi merita atenție pentru isprava asta pe care s-au încăpățânat s-o ducă la bun sfârșit.

Ce am facut după 5 minute de consultare a propriului Eu.

1. Ignor ora. Voiam să aud un om fericit într-o dimineață de marți. El are 3 numere de telefon și nu mai știam care-i ăla la care răspunde. Sunt 50% șanse să-mi răspundă cineva somnoros care să mă suduie că am greșit numarul. Mă mai uit o dată la ceas. Tragea bine către ora 01.00. Sun. Nu răspunde nimeni pe nici unul dintre telefoane. Si telefonul ei suna în gol, dar la ea mă așteptam. O fi născut normal? Toată lumea e bine?! Sigur totul e ok. Sper ca n-are copilul paranteze ca mă-sa. Mă rog, alea nu-s genetice ci de la spotul făcut ani și ani de zile.

2. Dau și un SMS prospetei mamici. O să-l vadă dimineață și o să mă sune.

3. Scriu și pe wall-ul ei. Și pe al lui. Acum sigur vor vedea că am fost și sunt alături de ei.

Pe la 12.00, după ce am mai sunat încă o dată, pe fiecare în parte, am reușit să le atrag verbal atenția că dacă-i lasă băiatului urechile clapăuge va fi vai și amar de ei! Căciulița se trage peste urechi, nu se lasă pe sub ele ca să i le deformeze!

Are peste 2 kile și jumătate deși mă asteptam să aibe 5 la cât a stat ascuns (39 de săptămâni!) în imensa burtă a mamei eroine care nu depășește 1,60 m. Are doi părinți care au rezistat eroic 12 ore ca să nu pună nicio poză cu el pe Facebook și mai are un tip confuz și dependent de tehnologie, pe la Cluj, printr-o comună, care abia așteaptă să-l învețe porcării.  Și să-i lipească urechile cu leucoplast dacă nu au ai lui nu au grijă și se clăpăugesc. E vorba de același tip care n-a știut cum să se comporte nici când a auzit că el există ca embrion, nici când s-a născut.

One Comment

  1. multumim pentru dedicatia ta….o punem la trusoul bebelui cand o ajunge la maturitate sa vada ce prieteni adevarati are ma-sa cu ta-so…..dar trebuie sa fac o precizare….a iesit la 38 de sapt fara 3 zile (nu la 39, ca atunci facea vreo 3500gr) si ma-sa nu are nici macar 1,60….ii de ajuns 1,55…cat despre paranteze..te iert ca asta e adevarul :*

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *