1

Umbra lui Advertising. La Cozia

În ultimii ani, Doamne Doamne m-a fericit cu o mulțime de Ioane. De sex feminin. Ioană la facultate, Ioană la radiouri, Ioană în timpul liber. Cu toate m-am spart de râs. Așa a vrut destinul.

Acum mai am parte de una. Io cu Ioana tot timpul vorbim bălării. Nu contează contextul. Când nimerim pe același loc sau tronson orar în redacție totul e un joc și-o voie bună. Iar întrebările ce ni le punem sunt dintre cele mai diverse, mai profunde și mai abstracte. Dacă le-aș reda pe toate ar trebui să fac o secțiune specială numai pentru asta pe blog.

Colac peste pupăză mai avem și ceva-n comun. Amândoi ne-am făcut licențele pe publicitate și acum ne umflăm care mai de care-n pene, pe la fumoar, că care știe mai mult despre subiectul ăsta. Nu pot să ignor că de câteva pachete de țigări încoace tot batem apa-n piua că ce nașpa-s reclamele de la tv, alea traduse. Că ce playback penibil produce globalizarea asta și cum o sfeclesc publicitarii care nu plătesc atenție la cultura popoarelor în care difuzează același spot, din dorința de a eficientiza costurile sau de a uniformiza imaginea brandului, zic unii. Adică o reclamă la detergenți ce-i difuzată la noi și care compară detergentul obișnuit cu cel miraculos, nu va prinde evăr la arabi, care citesc de la dreapta la stânga.

Mă rog, concluzia e că-i păcat. Mare păcat. Globalizarea, eficientizarea și lenea lor ne doare. Zic lene că nu caută-n analele istoriei din spatele popoarelor ce urmează să fie persuadate, să vadă care-i lucurul ăla ce merită exploatat. Nu mai zic că lipsa efortului îmi dă impresia că ne și cred limitați. Înaintez un exemplu, ce mi-a venit recent, spre a-mi susține afirmațiile.

Avem reclame la pastele de dinți, da? O basculă de ele și care mai de care mai recomadate de medicii stomatologi din… România, tară care numa’ la calitate nu te duce cu gândul. Cea mai cunoscută-i aia cu domnul Castor, evident tradusă. A fost simpatică și-a prins.

E, acum imaginați-vă un Sinan Pașa făcând reclamă la pastă de dinți, după bătălia de la Călugăreni, într-un dialog cu Mihai Viteazu:

- Auzi bă Pașo! Io nu ți-am rupt ție ultimii dinți din gură, la Călugăreni, când ai vrut să transformi Țara Românească în pașalâc?

- Ghiaure, nici gând! Poate ai visat frumos! Io folosesc Colgate!

Aceleași personaje ar putea face reclamă și la Corega. Numai că la întâlnirea de 10 ani de la bătălie.

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *