2

Viaţa-i complicată, trebuie fumată

După ce m-am trezit la 04.00, să fiu citav la 06.00 când povestesc ştirile poporului, m-am dus către a doua întreprindere unde prestez pentru o viaţă mai bună şi o ascensiune fulminată a carierei mele profesionale. Cum de altfel facem mulţi dintre cei ce ne pretindem cu şcoală multă. Şi degeaba.

Şi când intru-n curtea companiei, ce-mi văd ochii? Printre razele timide ale soarelui, un nene stătea. Şi cugeta:

Click pe poză, pentru preamărire cu sf. zoom

Aşa că nu vă mai tot plângeţi că ei n-au stres şi că ce uşor le e lor. A freca menta de la primele ore ale dimineţii de luni GMT+2 nu înseamnă automat relaxare. Iar şedere plăcută se aplică numai în concediu.

Pe de altă parte, în timp ce făceam obişnuita excursie din Grigorescu-n Mărăşti, am fost abordat de păzitorii bugetului RATUC. Acum, analizând evenimentele dimineţii, reconsider şi zic că totuşi, parcă meseria de călător, pe mijloacele de transport în comun, e cea mai stresantă!

Memoraţi făţăul. Spre binele vostru.

Asta cu stresul călătorului e cea mai universal valabilă. :D E careva care n-a trăit-o pe pielea lui?

 

2 Comments

  1. Ooo bătrânelul mi-a rupt biletul in două în timpul controlului și cu obrajii roși’ îmi zice asta-i viața și coboară. Nici nu am apucat să îl întreb – mie cine-mi dă banii pe bilet înapoi. Mai era valabil de-o călătorie.

    • Nu cred că greșesc când zic că așa fac toți.. îs niște mici zei :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *